Doliu în lumea artei. A murit artistul Ion Bârlădeanu, care a expus la Londra, Basel și Paris alături artişti consacraţi precum Andy Warhol şi Marcel Duchamp

„Nea Ion Bârlădeanu a decis ca în această frumoasă zi de toamnă să se mute la dreapta viaţă. A fost un artist total. Vreau să cred că-i va amuza pe îngeri cu colajele lui. La revedere, prietene!”, a scris pe Facebook curatorul Dan Popescu.

Ion Bârlădeanu s-a născut în 1946, la Zăpodeni, judeţul Vaslui. Avea doar şapte clase primare şi doi ani de studii la Şcoala populară de arte. A fost gropar, muncitor în fabrică, paznic la Casa Poporului. După Revoluţia din 1989 a trăit din reciclarea sticlelor.

A fost descoperit în 2008 de Ovidiu Feneş, care l-a recomandat proprietarului de galerie de artă Dan Popescu.

La vârsta de 62 de ani, Bârlădeanu a expus pentru prima oară, la Bucureşti, 20 de lucrări pe teme politice, care îi sunt subiectul preferat. A expus apoi la Basel şi Londra în 2009 şi la Paris în 2010.

În 2009, regizorul Alexander Nanau a făcut un film documentar, marca HBO România despre artist, numit ”Lumea văzută de Ion B./ The World According to Ion B.”, film care a obţinut Premiul Emmy International, categoria ”Arts Programming”.

În 2015, a fost lansat proiectul „Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu”, în care cei doi artişti au mixat imagini şi personaje cu care au identificat Bucureştiul urban.

Artistul era reprezentat de galeria H’Art din Bucureşti (105-107 Str. Mihai Eminescu). Lucrările sale au fost expuse la Londra, Copenhaga, Basel, Paris alături de artişti consacraţi precum Andy Warhol şi Marcel Duchamp.

Curatorul Dan Popescu spunea despre o expoziţie din 2017 la H’Art Appendix: ”În Balcani, să n-ai umor, e o tragedie. Acest aforism, transformat la un moment dat şi în banc politic, ascunde o cheie de acces pentru a înţelege o paradigmă culturală foarte profilată în spaţiul carpato-pontic. Aici avem parte de toate speciile de umor, de la ironie la băşcălie, de la umor absurd la reducere la absurd. Grotescul, hazul de necaz, zeflemeaua, ironia sau umorul negru, fantezia suprarealist-absurdă, gluma, bancul, băşcălia, umorul sec sau sarcasmul, nu cred că există vreo înfăţişare a spiritului umoristic care să absenteze de pe aceste meleaguri. În expoziţia de faţă desfăşurăm filmele de comedie în care totul e luat în balon, un respiro relativizant după marile încordări sufleteşti şi gastronomice ale Paştelui”.